Mediul online de la inceputul dezvoltarii sale a fost vazut de multi artisti ca fiind nociv, un “tiran” care nu face nimic altceva decat sa le micsoreze incasarile. Nu zic ca internetul nu ar fi influentat negativ veniturile artistilor insa nu putem sa nu realizam ca online-ul este doar un punct situat pe curba de dezvoltare tehnologica. Iar daca ignoram tehnologia riscam sa ne ignoram pe noi si astfel ajungem sa nu mai tinem pasul cu ceea ce se intampla in jurul nostru (si nu, nu e vorba de moda) sfarsind astfel intr-un con de umbra. Probabil, odata ajunsi in acel loc vom tipa cel mai tare dintre toti cum ca “noi stim mai bine”.

Sa nu uitam ca acelasi lucru s-a intamplat cand a aparut radioul, casele de discuri din acea vreme blamandu-l in fel si chip. In scurt timp si-au schimbat total parerea, observand cat de mult puteau beneficia de pe urma expunerii pe care posturile de radio le-o asigurau. Nu pozez intr-un evanghelist al internetului insa am senzatia ca nu ne dam seama de oportunitatile ce zac sub acest “http://www“.

Este clar pentru toata lumea ca formele clasice de publicitate dau rezultate din ce in ce mai dezamagitoare si sunt si extrem de costisitoare.

Nu ma intreba ce reclame sunt in metrou la Victoriei pentru ca nu stiu, in schimb imi amintesc exact care a fost ultimul banner pe care am dat click. Hilar este faptul ca inca mai sunt firme care apeleaza la publicitatea offline si accepta sa plateasca sume uriase pentru niste iluzii, unor oameni care, in afara de faptul ca au un vocabular “customizat“, nu prea se remarca prin nimic. De ce se intampla acest lucru?

Simplu. Informatia inseamna bani. Daca stii ce se intampla in jurul tau, vei stii si ce merita sau nu sa fie platit. Vei putea realiza o cuantificare in bani mai aproape de adevar a actiunilor afiliate marketingului. Altfel, esti doar o prada usoara pentru cei care se zbat sa supravietuiasca cu vechile lor obiceiuri. Si nu sunt ei de vina, ci lenea lor. Conul lor de umbra. “Eu stiu mai bine”-ul lor.
Ce bine de noi ceilalti …