Azi dimineata ma suna maica-mea. Imi face mare placere sa o aud de fiecare data. Dupa ce ne povestim d-ale noastre, ma intreaba daca in seara asta mai trec pe la ea sa mananc. Mereu are senzatia ca probabil mor de foame prin oras sau ceva de genul sau ca la mine acasa frigiderul are efect de delay si incearca mereu sa ma ademeneasca cu feluri de mancare care mai de care mai pe placul meu. Ii inteleg grija (si binevointa in acelasi timp), ca pana la urma nimeni nu te hraneste mai bine decat propria mama. Ma asculta atent cand ii spun ca pur si simplu nu am cand sa trec pe la ea si amandoi ne rostim in gand ca ne vom vedea in weekend cand vom merge impreuna si cu taica-miu la cimitir.

Trebuie sa mentionez ca draga mea mama ( ) mai indeplineste si rolul de filtru la tot ce inseamna media pe care eu fie nu apuc, fie nu vreau sa o consum. Imi spune mereu stirile despre care stie (sau doar crede) ca m-ar interesa (ea m-a sunat de fiecare data cand Sisu a fost arestat sa-mi spuna vestea, chiar daca aflasem intre timp; la fel si in cazul lui Gigis ex-Essential), imi spune vremea in orasele in care trebuie sa ajung si / sau daca se intampla cine-stie-ce eveniment nefericit in orasul ce-l avem noi ca destinatie, ca sa nu mai vorbesc ca ii stie pe toti de la Grasu la K-gula si-mi povesteste cu lux de amanunte orice apare in media despre cei care imi sunt apropiati. Pe langa toate acestea, uneori simte nevoia sa ma atentioneze prin niste evenimente a caror povestire se termina mereu cu “sa ai grija mama pe unde te duci” .

Femeie cu frica lui Dumnezeu, tematoare si extrem de usor de panicat dar totusi o luptatoare cum mai rar mi-a fost dat sa vad pe lumea asta, ma intreaba daca am cateva minute sa-mi povesteasca ceva. Detectez un ton de ingrijorare si nu-mi dau seama daca trebuie sa ma nelinistesc. O rog sa imi spuna si ascult atent.

Cica aseara a fost la tv o emsiune in care realizatorii ii faceau o farsa lui Smiley. Probabil o stiti, Smiley e dus la padure, dezbracat, legat de copac, amenintat, etc. Farsa e veche si de mult fumata, dar uite ca ea nu apucase sa o vada la timpul ei. E, maica-mea IMEDIAT s-a gandit ca poate si noua ni se poate face o asemenea farsa si cred ca deja ne-a vazut prinsi intr-o astfel de capcana. De unde a incoltit in mintea ei o astfel de idee si cata grija poarta ea in sufletul ei, nu stiu. Tot ce stiu este ca nu si-a domolit tonul decat cand a terminat de povestit dar stiu sigur ca frica asta va mai dainui in sufletul ei ceva timp de acum incolo. )))) Eu nu ma pot opri din ras.

later edit: am linistit-o ….