Ieri am primit unul dintre cele mai tari mesaje de Paste din ultimii ani. Un pic golanesc intradevar dar mi-a placut creativitatea si sinceritatea de care a dat dovada cel ce mi l-a trimis. Nu-l voi reproduce aici dar va pot spune ca era o autoironie la felul in care petrecem noi Pastele. Nu c-ar exista un mod anume in care acesta trebuie sarbatorit insa ca si crestini tindem catre liniste, pace, familie.. catre tihna. Nu-mi plac mesajele gen mass-uri, cum sunt sigur ca nici voua nu va plac, insa imi place sa vad ca omul respectiv s-a gandit sa-mi ureze, in felul lui, un gand bun.

Sarbatori Fericite alaturi de cei dragi si sa fiti iubiti!

Si totusi sa nu intoarcem ochii in alte parti. Avem o multime de moduri la indemana care ne pot distrage atentia intr-o clipita. M-am bucurat zilele trecute cand, apasand din inertie pe butonul rosu din capatul telecomenzii, tubul nu mi-a prezentat decat linistea familiei Purice. (Ce mai tipau puricii pe televizoarele alb-negru!) Divertismentul este administrat telespectatorului in scopuri recreative, logic, dar putem numi divertisment ce se intampla la televizor? Urmaresc doar Discovery, National Geographic si HBO si asta cand apuc. Acolo chiar gasesc lucruri interesante, lucruri ce pot fi cu adevarat transformate in subiecte de discutie.

Presa, online sau offline, acorda litere de-o schioapa unor titluri dintre cele mai gretoase. Vad expresii de care ma feresc in viata personala, pe eticheta unor suluri de hartie, citite, din pacate, de foarte multi contemporani. Vad newsletter-uri pe online ce promoveaza femei suspecte cu nume de tigari surprinse in ipostaze dintre cele mai tembele. In timp ce Circul Globus resimte criza, Circul Media infloreste pe zi ce trece. Si totul miroase precum asfaltul de Bucuresti incins de soarele orelor 15 si racorit cu apa din Dambovita.

Ne lasam dusi de valul asta cu ritm de bicicleta ce urca panta, si uitam ca exista probleme mult mai importante in tara noastra. Ne facem ca nu auzim cand cei pe care i-am ales folosesc banii nostri in scopuri personale dupa modelul Ridzi. Ma deranjeaza treaba asta. Ma deranjeaza sa platesc impozite. Ma deranjeaza sa platesc asigurare medicala. Pentru ce? Vorba lui Ciulica, “oricum dac-as avea vreo boala incurabila n-au ce sa-mi faca, deci … , pula mea”.

Cuvintele apartin sfarsitului de iulie, dar gandurile carui sfarsit apartin?

Diseara, incepand cu ora 20, la Urban Groove, pe frecventa Greenchannel, discutam impreuna cu raku si Brugner despre promovarea artistilor in mediul online. Intradevar este un subiect destul de complex, insa sper sa reusim sa atingem macar punctele esentiale. Ca de obicei, o altfel de viziune asupra emisiunii puteti avea urmarind pagina de twitter sau mai simplu, widget-ul de alaturi.

Poftim? … Sigur ca putem interactiona! Ce fel de intrebare e asta? Intram toti pe chat, raspundem intrebarilor si in emisie … ca personajul din Mondenii, “sa fie bine ca sa nu fie rau”. Ne vedem in aer!

Am pornit acest blog exact acum un an alegand ca modalitate de promovare materialul cu acelasi nume pe care l-am oferit gratuit la download. Oamenii au ascultat si au inceput sa citeasca ce aveam eu de spus.

Am scris in toata aceasta perioada despre o gramada de lucruri insa prea putin despre primul meu album. De ce asta? Simplu, asa am simtit. Lucrez la el de mult timp, intradevar, insa nu pot spune ca a fost mereu soare pe strada mea. Eu va multumesc ca ati avut rabdare si ca, spre deosebire de altii, voi cei care ascultati putinele piese pe care am aparut pana acum, ati oferit intotdeauna feedback simplu si direct. (mai mult…)

Aseara am aflat ca o amica de-a mea, Andreea (Askos), nu mai se afla printre noi. Inca imi este greu sa cred. Imi aduc aminte cand ea incerca sa ma incurajeze pe mine spunandu-mi ca “sigur problema cu sora ta se va rezolva”. Parca se intampla ieri. Ieri … azi … maine. Cam asta e tot ceea ce defineste “locul nostru de joaca”. Fiecare dintre noi avem un fisier in cap UNIC ce oglindeste viziunea noastra despre viata. Este de dorit sa incercam sa imbunatatim calitatea acestuia cat se poate de mult, pentru ca intr-una din zilele astea s-ar putea ca cineva acolo sus sa isi schimbe planurile pe care le are cu noi.
Scriu toate astea cu cateva ore inainte de plecarea spre Brasov. Este dimineata, a inceput o noua zi. Acelasi cer, acelasi peisaj, chiar si soarele a aparut, dar tot trist, parc-ar fi fost convocat cu forta. Sunt sigur ca nici lui nu-i arde sa lumineze.

Da, chiar sunt norocos sa pot privi in fiecare dimineata acest peisaj.

Dumnezeu sa te aiba in grija, Andreea!

Azi dimineata am dat peste articolul asta. Tudor Chirila (Vama) se adreseaza tuturor liceenilor intr-un post in care face apel la hranirea poftei de cunoastere. Un lucru laudabil intr-o societate care pare sa se degradeze din ce in ce mai mult pe zi ce trece. (mai mult…)

Doar foarte prins. Stiu ca am multe de scris si multe de recuperat si imi pare rau ca nu am avut timpul necesar pentru a acorda blogului atentia de care consider eu ca e normal sa dau dovada. Voi incerca in zilele urmatoare sa termin cu absenta de pe blog. Stiu ca si Buddha ma asteapta cu articolul periodic si ma mai injura printre dinti, dar ma intelege. Imi pare rau, dar in perioada asta am avut destul de multe pe cap si chiar am fost “consumat” la maxim.

Pana una-alta, aseara super concert cu Bitza si Faibo la Craiova. Publicul exceptional. Diseara urmeaza Barlad. Si multe altele saptamanile viitoare.

Unii dintre voi poate l-au mai auzit pe myspace de vreo cateva mii de ori, altii poate de printr-un mp3 pierdut prin dc++, iar altii poate il vor auzi acum prima data. Este Sambure. Unii ii zic maraton, dar eu nu ii cred. Imi amintesc doar ca am sarit pe un beat facut in eJay (nu de mine, desi si eu m-am jucat cu prima versiune) si m-am oprit dupa ce am terminat de tras ultima respiratie. Alex era la butoane. Am aruncat totul in Nuendo. In juma de ora aveam sa plec spre casa cu Sambure-le pe cd.

De acum incolo va putea fi ascultata doar aici.
Pe bune…

* coincidenta partiala a numelor celor doua bloguri este pur intamplatoare … si tare rau de tot in acelasi timp !